Nutriţia dintr-o privire - Piramida alimentaţiei
Una din marile bariere în calea cunoaşterii şi aplicării unui stil de hrănire
adecvat este aspectul relativ tehnic al informaţiilor din domeniul nutriţiei.
Realitatea este că cei mai mulţi oameni capitulează foarte uşor în confruntarea
cu tainele nutriţie şi interesul se stinge grabnic la primul contact cu avalanşa
obositoare de date noi şi de cifre. Din fericire, eforturile
nutriţioniştilor de a pune la dispoziţia populaţiei recomandări practice, concrete,
pentru cei care doresc să adopte o alimentaţie sănătoasă, s-au materializat
într-o schemă ingenioasă numită "piramida
alimentaţiei".
Această schemă evidenţiază într-un mod simplu şi clar, proporţia corectă dintre
diferitele grupe de alimente, ilustrând astfel, în mod intuitiv, caracteristicile
esenţiale ale alimentaţiei echilibrate. Ca şi baza piramidei care este mai
mare, alimentele aflate la bază se consumă într-o proporţie mai mare. Cantitatea
de alimente consumată scade pe măsură ce urcăm spre vârful piramidei.
Baza piramidei - cereale integrale
Alimentele situate la temelia piramidei sunt considerate alimente
de bază, consumându-se din belşug. Din această categorie fac parte: cerealele
integrale,
pâinea integrală, pastele făinoase. Cele mai cunoscute alimente din
această categorie sunt:
grâul, orezul integral (brun), orzul, meiul, secara, porumbul. Alimentele
din clasa cerealelor integrale se
recomandă să fie consumate din belşug, adică
6-11 porţii/zi.
O porţie înseamnă: |
1 felie de pâine |
1/2 cană cereale fierte |
3/4 cană cereale uscate |
1/4 cană granola (Musli) |
1/2 cană paste fierte |
Valoarea nutritivă a acestei grupe de alimente este dată de faptul că sunt o
sursă valoroasă de glucide complexe, fibre vegetale, proteine, vitamine (B1, B2, B6,
Niacina), fier, magneziu, calciu,
cupru, mangan, fluor, crom, molibden etc.
Nivelul doi
Pe a doua treaptă a piramidei se plasează
alimente la fel de esenţiale ca primele şi care se consumă în cantitate mare,
dar nu fără limite. Din această categorie
fac parte: legumele, zarzavaturile,
verdeţurile pe de o parte şi fructele pe de altă parte. Se recomandă să se consume
3-5 porţii/zi de legume şi zarzavaturi respectiv 2-4 porţii de fructe.
O
porţie de legume / zarzavaturi:
|
1
cană verdeţuri crude
|
1/2 cană legume crude
tăiate
|
1/2 cană legume gătite
|
3/4 cană suc legume
|
Valoarea nutritivă a clasei legumelor şi zarzavaturilor constă în asigurarea aportului de fibre vegetale, potasiu, beta-caroten (provitamina A), folaţi, vitamina C, calciu, magneziu etc.
Exemple de legume: conopidă, varză, brocolli, spanac, ştevie, dovleac, morcovi, cartofi, dovlecei, roşii, sfeclă, vinete, bame, ţelină, păstârnac etc.
O
porţie de fructe înseamnă:
|
1 fruct integral de
mărime medie
|
1/2 cană fructe din
compot
|
1 cană fructe de pădure |
1/4 cană fructe uscate |
3/4 cană suc de fructe
|
Valoarea nutritivă a clasei fructelor constă în aportul de vitamina C. beta-caroten, fibre vegetale, potasiu, folaţi, magneziu,
Exemple de fructe: mere, pere, portocale, lămâi, grapefruit, caise, piersici,
prune, kiwi, papaya, mango, ananas, banane, căpşuni, zmeură, cireşe, vişine
etc.
Fructe uscate: stafide, smochine, prune, caise etc.
Nivelul trei
Al treilea nivel al piramidei
cuprinde alimentele care se consumă cu moderaţie: leguminoasele (fasolea,
lintea, mazărea, soia), nucile, seminţele,
laptele
degresat şi produsele lactate, ouăle. Tot aici se încadrează în cazul persoanelor
omnivore, carnea şi produsele din carne, iar în cazul vegetarienilor aşa-numiţii "înlocuitori
de carne" produşi pe cale industrială sau casnică din soia sau alte materii prime vegetale
relativ bogate în proteine (de exemplu: cuburile de soia, granulele de soia,
etc.). Se recomandă consumul a 2-3 porţii de leguminoase şi nuci zilnic, respectiv
2-3 porţii de lapte şi produse lactate zilnic.
O
porţie de leguminoase înseamnă:
|
1/2
cană leguminoase gătite
|
1/3 cană nuci (alune)
|
2 linguri unt de alune
|
1/4 cană seminţe
|
2 albuşuri de ou |
1/2 cană tofu (brânză
soia) |
1/4 cană înlocuitori
carne
|
Valoarea nutritivă a clasei leguminoaselor şi seminţelor constă în aportul de proteine, zinc, fier, fibre alimetare, calciu, vitamine (B6, E, niacină), acid linoleic.
Exemple de alimente din categoria leguminoaselor, nucilor, seminţelor:
Leguminoase:
mazăre, fasole, soia, linte, bob, năut.
Nuci: alune, arahide, migdale, nuci pecan.
Seminţe: susan, floarea-soarelui, dovleac
Înlocuitori de carne: tofu, preparate din soia (cuburi, şniţele, etc.)
O
porţie de lactate înseamnă:
|
1
cană lapte degresat
|
1 cană lapte de soia
|
3/4 cană brânză de vaci
|
50 g brânză de telemea,
caş
|
1 cană iaurt
|
Valoarea nutritivă a lactatelor constă în aportul de calciu, proteine, vitamine (A, D, B2, B12).
Exemple de lactate: lapte, iaurt, brânză de vaci, telemea,
caş etc.
Înlocuitori: lapte de soia, lapte de orez, brânză de soia (tofu).
Vârful piramidei
În sfârşit, la vârful piramidei, se situează alimentele care se consumă
în cantitate mică şi mai rar. Din această categorie fac parte: zahărul rafinat
(şi în general dulciurile), sarea, uleiul.
Fiecare lingură de grăsime adăugată la o dietă de 2200 calorii creşte cu 5% procentul
de calorii care provin din grăsime (şi care nu trebuie să fie mai mare de 30%).
Fiecare linguriţă de zahăr creşte cu 2% procentul de calorii care provin din
glucide. De aceea se recomandă să:
• Limitaţi deserturile la 2-3/săptămână.
• Consumaţi cu economie miere, gem, jeleuri, siropuri, dulceaţă, zahăr, alte
dulciuri.
• Limitaţi consumul de alimente bogate în sare şi uleiuri/grăsimi.
Exemple
cantitative
|
1
linguriţă sare (5 g) = 2000 mg sodiu
|
1 lingură ulei = 13,6
g grăsimi = 120 calorii
|
1 linguriţă ulei = 4,5
g grăsimi = 40 calorii
|
1 lingură margarină
= 102 calorii
|
1 lingură maioneză =
99 calorii |
1 lingură smântână = 3 g grăsimi = 30 calorii |
1 lingură zahăr = 12
g = 48 calorii |
1 lingură miere = 21
g glucide = 64 calorii |
1 linguriţă zahăr =
4 g = 16 calorii |
1 linguriţă miere =
7 g = 21 calorii
|
Piramida vieţii
Dacă v-aţi analizat cu onestitate profilul dvs. alimentar şi aţi constatat
că seamănă mai mult cu o piramidă aşezată pe vârful ei, este timpul să luaţi
măsuri. După cum o astfel de piramidă răsturnată este foarte instabilă şi
poate să cadă în orice moment, aveţi toate şansele ca şi sănătatea dvs. să
fie într-un echilibru precar, asaltată de riscurile unor boli cronice pe
care desigur nu le doriţi. Merită să faceţi efortul pentru a întoarce piramida
în poziţia ei firească. Merită să încercaţi revenirea la o valoare deopotrivă
tradiţională, de mare actualitate şi plină de perspectivă, cu atât mai mult
cu cât acum există condiţii incomparabil mai favorabile pentru o aplicare
echilibrată, adecvată din punct de vedere nutriţional.
Merită să începeţi din nou, să puneţi temelia unui
nou stil de viaţă, fiindcă în contrast cu piramidele egiptene în centrul cărora
arheologii au găsit mumiile faraonilor, în centrul piramidei alimentaţiei veţi
găsi sănătate şi viaţă.
Autor: dr. Valentin Nădăşan
Redactat: 30.08.1999